Jurnalul Peisagistului

HomepageUltimul articolJurnalul Peisagistului

Tag: Jurnalul Peisagistului

CategoriesJurnal P. Comericial Jurnal P. Rezidential Jurnal P. Urban Sfaturi și Trucuri

Arborii mari cer soluții mari – Fertilizarea foliară a arborilor maturi

By Claudiu Ivascu,

Arborii mari cer soluții mari

Cum realizăm fertilizarea foliară completă a arborilor maturi

Într-un proiect peisagistic, succesul nu înseamnă doar plantarea arborilor, ci și capacitatea de a le menține sănătatea pe termen lung.

La Sediul Unități de Parchet Iași, după etapele de analiză, protejare și monitorizare a vegetației existente, am ajuns la una dintre cele mai importante intervenții de întreținere: fertilizarea foliară a arborilor maturi.

La ora 07:00 dimineața, înainte ca orașul să intre în ritmul obișnuit, echipa Belle Jardin începe lucrările pentru ca intervenția să se desfășoare în cele mai bune condiții pentru arbori și pentru mediul urban.

De ce fertilizare foliară?

Mulți cred că arborii se hrănesc exclusiv prin rădăcini.

În realitate, frunzele reprezintă una dintre cele mai eficiente căi de absorbție pentru numeroși nutrienți și biostimulatori.

Administrarea foliară permite:

  • absorbția rapidă a microelementelor;
  • stimularea procesului de fotosinteză;
  • creșterea rezistenței la temperaturi ridicate;
  • reducerea efectelor stresului urban;
  • revitalizarea coroanelor mature.

Această metodă completează fertilizarea radiculară și face parte din programele moderne de arboricultură.

De ce intervenim dimineața?

Momentul aplicării influențează eficiența tratamentului.

În cadrul proiectului, tratamentul este realizat în primele ore ale dimineții deoarece:

  • temperatura este redusă;
  • evaporația este minimă;
  • stomatele frunzelor sunt active;
  • soluția are un timp mai mare de absorbție;
  • traficul urban este redus.

Aceste condiții permit distribuirea uniformă a soluției pe întreaga suprafață foliară.

Arborii mari necesită soluții speciale

Un castan matur poate depăși 15–20 metri înălțime.

O pulverizare realizată doar de la nivelul solului nu poate acoperi uniform întreaga coroană.

Din acest motiv folosim:

  • platformă suspendată ridicată cu macara;
  • echipamente profesionale de pulverizare;
  • sisteme de siguranță pentru lucru la înălțime;
  • operatori instruiți pentru intervenții arboricole.

Astfel putem trata inclusiv partea superioară a coroanei, acolo unde, în mod obișnuit, soluția nu ajunge.

Ce conține tratamentul aplicat?

În această etapă utilizăm o combinație de produse destinate susținerii sănătății arborilor.

Programul poate include:

  • fertilizanți foliari;
  • biostimulatori;
  • aminoacizi;
  • microelemente;
  • produse pentru reducerea stresului fiziologic.

Formula este stabilită în funcție de specie, vârsta arborelui și condițiile de mediu.

De ce este importantă întreținerea arborilor urbani?

Arborii din orașe sunt expuși permanent unor factori de stres:

  • temperaturi ridicate;
  • compactarea solului;
  • poluare;
  • spațiu limitat pentru dezvoltarea rădăcinilor;
  • trafic intens;
  • perioade lungi fără precipitații.

Un program periodic de întreținere contribuie la:

  • menținerea vitalității;
  • dezvoltarea unei coroane sănătoase;
  • reducerea riscului apariției bolilor;
  • creșterea longevității arborilor.

Fertilizarea foliară este un program, nu o singură intervenție

Vitalitatea unui arbore matur nu poate fi susținută printr-o singură aplicare.

În cadrul acestui proiect, tratamentele sunt planificate la fiecare două săptămâni, în funcție de:

  • stadiul de vegetație;
  • condițiile climatice;
  • evoluția arborelui;
  • obiectivele programului de întreținere.

Această regularitate permite arborilor să beneficieze constant de aportul nutritiv și de biostimulatorii necesari pentru adaptarea la condițiile specifice mediului urban.

Ce urmărim prin acest program?

Prin administrarea fertilizanților foliari și a biostimulatorilor urmărim:

  • optimizarea nutriției minerale;
  • stimularea fotosintezei;
  • dezvoltarea unei coroane sănătoase și viguroase;
  • creșterea rezistenței la temperaturi ridicate și stres urban;
  • susținerea vitalității arborilor maturi pe termen lung.

Dincolo de tratament

Pentru mulți oameni, această intervenție înseamnă doar un utilaj ridicat lângă un arbore.

Pentru noi, este rezultatul unui plan tehnic atent construit.

În arboricultură, performanța nu înseamnă doar alegerea produsului potrivit, ci și alegerea metodei corecte de aplicare. Uneori, cea mai mare provocare nu este tratamentul în sine, ci găsirea soluției prin care acesta să ajungă exact acolo unde este nevoie.

Un arbore sănătos nu se întreține doar la rădăcină.

Se îngrijește de la sol până în vârful coroanei.

Date tehnice ale intervenției

Proiect
Sediul Unități de Parchet Iași

Etapa documentată
Administrarea fertilizanților foliari pentru optimizarea nutriției minerale.

Material dendrologic
Castan matur cu coronament de mari dimensiuni.

Metoda de acces
Platformă suspendată ridicată cu macara pentru acces integral în coronament.

Metoda de aplicare
Atomizare controlată cu particule fine pentru distribuție uniformă pe întreaga suprafață foliară.

Momentul intervenției
Începând cu ora 07:00, în condiții optime de temperatură și absorbție.

Program de întreținere
Intervenții periodice la intervale de aproximativ două săptămâni, adaptate evoluției vegetative și condițiilor climatice.

Obiectivul intervenției
Susținerea fotosintezei, optimizarea nutriției minerale și creșterea rezistenței arborilor la factorii de stres ai mediului urban.

Acest articol face parte din seria Jurnalul Peisagistului, în care documentăm etapele tehnice ale proiectelor Belle Jardin. Dincolo de rezultatul final, prezentăm procesele, tehnologiile și deciziile care contribuie la sănătatea și longevitatea spațiilor verzi.

CategoriesCulisele Naturii

Culisele Naturii – Martie: începutul primăverii în grădină

By Claudiu Ivascu,

Martie – începutul care se construiește în tăcere

În teatru, martie nu este luna în care se ridică cortina.
Este luna în care se lucrează cel mai mult, fără să se vadă.

Se repetă. Se ajustează. Se caută ritmul potrivit.
Totul se construiește în culise.

În natură, lucrurile se întâmplă la fel.

Grădina nu înflorește încă deplin.
Nu impresionează. Nu atrage privirea.
Dar începe să se miște.

Sub pământ, rădăcinile lucrează.
În aer, lumina se schimbă.
În tăcere, natura își pregătește revenirea.

Grădina nu începe cu florile

Există un moment pe care mulți îl ignoră:
momentul dinaintea frumuseții.

În martie, grădina se curăță, se echilibrează, se pregătește.
Se tund ramuri, se definește forma, se redă spațiului claritatea.

Nu este un gest spectaculos.
Dar este cel care face posibil tot ce urmează.

Așa cum într-un spectacol emoția nu există fără rigoare,
în natură nu există primăvară fără pregătire.

Despre începuturi și energie

Martie aduce cu el o forță discretă.
O energie care nu se impune, dar transformă.

Este luna în care alegem să începem.
Să punem ordine.
Să dăm direcție.

În grădină, dar și în noi.

Între natură și intervenție

O grădină nu este doar natură.
Este relația dintre natură și gestul uman.

Între ceea ce crește singur și ceea ce alegem să modelăm.

În această perioadă, lucrul atent, precis și echilibrat devine esențial.
Pentru că fiecare intervenție de acum va influența ceea ce se va vedea mai târziu.

Primăvara nu este un moment.
Este un proces.

Culisele sunt cele care contează

Publicul vede rezultatul.
Rareori vede construcția.

La fel și în natură.
Florile vor veni. Verdele va reveni.
Dar ele sunt doar finalul unui proces început în tăcere.

Culisele naturii ne învață un lucru simplu:
ceea ce contează cu adevărat începe atunci când nimeni nu se uită.

Final

Când privești o grădină în martie, poate nu vezi schimbarea.
Dar ea există.

Este începutul.

Culisele sunt deschise.
Primăvara se construiește.

CategoriesCulisele Naturii

În februarie. Începe grădina care îți va schimba vara.

By Claudiu Ivascu,

În februarie. Începe grădina care îți va schimba vara.

Sau cum să-ți construiești liniștea chiar acasă

Ne e dor de vară. Și ție, probabil.
De diminețile cu lumină caldă și serile în care stai cu o pătură sub stele. De timp petrecut afară, în tihnă. De momente simple, dar esențiale.

Chiar dacă afară încă e zăpadă, acum e momentul perfect să ne imaginăm cum vrem să arate vara care vine.

Și dacă te-ai gândit vreodată că vrei un colț de vacanță doar al tău, grădina ta poate fi exact asta.

Grădina – locul în care vacanța nu trebuie să se termine

Uneori, soluția nu e să pleci departe, ci să te oprești aproape.
Să transformi un colț de teren, o margine de curte sau un spațiu verde nefolosit într-un refugiu personal.

Iată câteva idei simple, dar eficiente:

🔸 O zonă de relaxare cu fire pit – ideală pentru serile de vară, când vrei să stai în aer liber până târziu.
🔸 O terasă cu pergolă și plante cățărătoare, care oferă umbră și intimitate fără construcții grele.
🔸 O pajiște mică, cu iarbă moale, unde poți pune un hamac sau o pătură.
🔸 Un colț aromatic, cu mentă, lavandă, rozmarin și câteva lumini discrete – perfect pentru cafeaua de dimineață sau lectura de seară.

Cum te putem ajuta să le construim împreună?

Pentru că Jurnalul Peisagistului e mai mult decât un spațiu de inspirație, vrem să-ți arătăm și cum colaborăm cu cei care visează la o grădină funcțională, estetică și personală.

Totul începe cu o discuție. Ne povestești ce îți dorești, ce spațiu ai, ce stil te atrage.
Venim cu o propunere de concept – plan de amenajare, soluții tehnice și compoziție vegetațională.
Alegem împreună plantele, materialele și funcțiunile, adaptate la nevoile și stilul tău.
Ne ocupăm de execuție cu echipa Belle Jardin – sau îți putem oferi consultanță pas cu pas dacă vrei să o construiești în etape.

Februarie nu e o lună a acțiunii.
Natura se retrage, grădinile adormite își păstrează liniștea, iar noi, cei care lucrăm cu peisajul, știm că acum se nasc cele mai bune idei.

E o lună în care proiectele nu se sapă, ci se conturează. În care nu alegem plante, ci funcțiuni. Nu lucrăm cu pământul, ci cu imaginația și nevoia de sens.

Pentru că exact acum, când afară e alb sau cenușiu, începe să prindă contur grădina ta de vară.

Ce înseamnă o grădină gândită, nu doar plantată?

O grădină nu este doar un decor verde. Este o extensie a vieții tale.

Poate fi:

  • o zonă de relaxare cu fire pit, unde serile devin ritualuri în aer liber,

  • o pergolă care filtrează lumina și oferă intimitate,

  • un colț aromat cu lavandă și rozmarin, unde începe fiecare dimineață,

  • sau pur și simplu o pajiște curată, în care să stai cu ochii închiși și gândurile deschise.

Toate aceste lucruri nu apar brusc în mai sau în iunie.
Se proiectează acum. În februarie.
Se discută, se schițează, se ajustează și se aliniază cu dorințele tale reale.

Februarie e pentru viziune, nu pentru grabă

Mulți cred că grădina începe când vin săpăturile. Dar noi știm că grădina începe cu întrebări.

  • Ce vrei să simți acolo?

  • Ce vrei să eviți?

  • Unde bei cafeaua? Unde tragi aer adânc? Unde te retragi când ziua e prea grea?

Și mai ales: ce-ți dorești să-ți ofere spațiul tău?

Cum colaborăm? Cu răbdare. Cu etape. Cu tine.

În februarie, te invităm să ne scrii.
Nu pentru a-ți propune ceva standard. Ci pentru a începe un jurnal al grădinii tale.

  • Discutăm: stil, funcționalitate, nevoi reale.

  • Gândim împreună: concept, zonare, materiale.

  • Propunem: variante, randări, soluții reale, adaptate bugetului și ritmului tău.

  • Construim – totul deodată sau în pași, după cum decizi.

Nu construi o vară trecătoare. Creează-ți un loc care să rămână.

Poate fi începutul unui proiect mic sau visul unei grădini complete.
Poate fi un colț de relaxare sau o transformare de ansamblu.
Dar e sigur: nu există vară fără februarie.
Fără acel moment în care alegi să nu mai amâni liniștea.

Jurnalul Peisagistului e deschis.
Hai să începem de aici. Cu o idee, o discuție și o viziune.

CategoriesCulisele Naturii

Grădina în prag de Crăciun: despre brazi, iarnă și legături care rămân verzi

By Claudiu Ivascu,

Când natura nu mai poartă zăpadă, dar poartă sens

Iarna a început oficial, ca în fiecare an, pe 1 decembrie. Dar spre deosebire de vremurile vechi, zăpada întârzie.
Terenurile rămân uscate, lumina e oblică, aerul e rece, dar peisajul nu mai e alb.
Totuși, Crăciunul vine – iar spiritul lui nu e legat de stratul de nea, ci de ceea ce păstrăm viu, verde și vertical în grădină și în noi.

Grădina devine, în acest sezon, o scenă tăcută: nu pentru spectacolul florilor, ci pentru prezența perenă a coniferelor, pentru arhitectura liniștită a ramurilor, pentru memoria tradiției care trăiește prin formă, culoare și simbol.

Bradul – între peisagistică și arhetip

Bradul este mai mult decât un arbore. În simbolistica tradițională românească și europeană, el este:

  • axa lumii, arborele cosmic ce leagă cerul de pământ

  • simbol al verticalității, al statorniciei și al continuității

  • semn de protecție, de rădăcină și legătură cu trecutul

  • martor tăcut al copilăriei, al sărbătorii, al întoarcerii acasă

În peisagistică, bradul joacă un rol la fel de puternic: creează ritm, structură și echilibru vizual în lunile reci.
Atunci când toate celelalte se retrag, bradul rămâne. Și devine simbol.

Recomandări de integrare în grădină – viziune peisagistică

  1. Bradul solitar pe gazon
    O axă verticală care ordonează spațiul și devine punct de reper vizual, mai ales în designuri moderne sau romantice. Potrivit ca element central într-o grădină cu deschidere.

  2. Grupuri de conifere
    Se pot planta în ritmuri de 3–5, cu înălțimi variate. Creează efect de pădure în miniatură, un colț de mister și liniște în grădină. Ideal pentru margini, delimitări sau zone de retragere.

  3. Brazi ornamentali în ghivece mari
    Pot fi amplasați la intrare, pe terase sau sub ferestre. Aduc decor de sărbătoare în mod subtil și pot fi replantați în grădină după Crăciun. Se potrivesc cu designul urban, scandinav sau tradițional reinterpretat.

Ce tip de brad alegi

Molidul argintiu (Picea pungens ‘Glauca’)
Culoare gri-albastru, aspect sculptural, rezistență ridicată. Recomandat pentru grădini contemporane sau rustice. Impact vizual puternic.

Bradul de Crăciun clasic (Abies nordmanniana)
Verde închis, cu ramuri dense. Nu pierde acele, este foarte durabil și potrivit atât ca arbore în grădină, cât și ca brad de interior.

Bradul alb (Abies alba)
Crescut înalt și conic, este autentic, discret și extrem de rezistent. Se potrivește în grădini de inspirație montană, cu vegetație naturalizată.

Conifere pitice sau globulare
Pentru spații mici, grădini urbane sau balcoane. Pot fi plantate în grupe sau alături de elemente minerale – pietriș, lespezi, borduri vegetale.

Crăciunul – între grădină și cămin

Casa devine în decembrie un spațiu interior cald, al adunării și al reflecției.
Șemineul arde, familia se reunește, iar prin ferestre se zărește grădina.
Dacă acolo există un brad plantat, el devine o legătură tăcută între spațiul afectiv și cel exterior – o prelungire naturală a emoției și unității.

În acest context, alegerea arborilor de iarnă nu este doar decorativă. Este o decizie simbolică. Într-o lume în continuă schimbare, bradul devine un semn al permanenței, al continuității familiei, al rădăcinilor pe care le plantăm, cu gândul că vor dăinui.

Concluzie

Într-un decembrie fără zăpadă, dar cu lumină și sens, grădina poate spune povestea Crăciunului într-un mod subtil și profund.
Alege să plantezi un brad nu doar pentru imagine, ci pentru ceea ce transmite: verticalitate, calm, memorie, rezistență.

Grădina devine astfel o parte vie din sărbătoare – un spațiu în care natura, tradiția și familia își dau întâlnire.

CategoriesCulisele Naturii

Noiembrie – Grădina tăcută care joacă singură

By Claudiu Ivascu,

Teatrul și natura au ceva în comun: fiecare anotimp e o scenă care se deschide.
Dar în noiembrie, cortina nu se ridică – ea cade, lent, în foșnet de frunze.

La Bicaz-Chei, în ultima parte de octombrie, am filmat un nou episod din Jurnalul Peisagistului. Am pășit în grădina pe care am creat-o la poalele muntelui, iar toamna ne-a primit ca o mare actriță: calmă, profundă și impunătoare în simplitatea ei.

1. Noiembrie – Luna culorilor în retragere

Dacă aprilie este explozia, noiembrie este ecoul.
Culorile nu dispar, ci devin mai profunde:
  ruginiu care seamănă a catifea veche,
  galben muștar cu iz de manuscris,
  verdele pădurii păstrat doar pe acele coniferelor.

Peisajul de la Bicaz-Chei respiră melancolie și forță. E o grădină care nu mai strigă, ci șoptește. Fiecare frunză căzută este o replică rostită pe ton jos, dar cu sens adânc.

2. Grădina – Scena tăcerii care comunică

Grădina pe care am proiectat-o în această zonă nu vrea să iasă în față. Ea completează, ascultă și își joacă rolul fără aplauze.
Pietrele rămân, copacii își lasă mantia, iar tufișurile se lasă în voia umbrei.
E o scenografie perfectă pentru introspecție – pentru acel moment în care tăcerea devine glas interior.

3. Noiembrie – Luna echilibrului dintre melancolie și sens

Toamna târzie ne învață că frumusețea nu vine doar din prospețime, ci și din trecere.
Grădina de la Bicaz-Chei e o lecție de discreție și profunzime:
– O lecție despre cum să fii prezent, chiar și în retragere.
– Despre cum să spui ceva, fără să rostești.
– Despre cum un spațiu natural poate deveni un poem fără cuvinte.

4. Grădina ca formă de artă – în paleta de toamnă

În această etapă, lucrăm cu altă materie:
🍁 frunză uscată,
🪵 trunchi umed,
🌫 ceață ca voal de scenă.

Am folosit volume joase, texturi aspre, și mult respect pentru peisajul montan.
Nu am adus decor. L-am lăsat să se dezvăluie.
Și poate de aceea grădina aceasta a ieșit vie, dar calmă. Spectaculoasă, dar tăcută.

5. Noiembrie – Terapie prin contemplație

Timpul petrecut acolo, în natură, este o formă de vindecare. Nu cu flori, ci cu respirație largă.
Nu cu culoare, ci cu formă, cu repetiție, cu retragere.
  Grădina devine astfel spațiu de reflecție, nu doar de decor.
  E scenă, dar și public.
  E un monolog în care natura vorbește, iar noi ascultăm.

Urmărește episodul filmat la Bicaz-Chei în seria Jurnalul Peisagistului

Te invităm într-o grădină de toamnă care a înțeles că nu e nevoie să strălucești tot anul.
Uneori, e suficient să știi când să taci frumos.